miercuri, iunie 27, 2007

Masa noastră cea de toate zilele

Eu unul întotdeauna am avut ceva împotriva măsuţelor de cafea din mijlocul/colţul/marginea camerei. De sticlă, din lemn cu picioare sculptate cu un cap de leu sprijinindu-se de podea, rotunde, în colţuri fanteziste, fixe sau mobile toate îmi inspiră aşa un sentiment de inutilitate extremă. Eu şi sunt băutorul atipic de cafea, cana cu licoare magică stând în casa mea prin locurile cele mai ciudate. Nu de puţine ori, chiar şi eu am uitat pe unde am 'pitit-o' şi am găsit-o după câteva zile bune.

Toate aceste gânduri mi-au fost inspirate de 'măsuţa' din filmuleţul de mai jos. Pe care, înclin să cred, că mi-aş dori-o. Puţin. :)