Waven's world

Gheorghe în cazul „Marijuana“, 2003: „Da, e adevărat, am fumat“. Ce spune Gheorghe acum?
Acelaşi lucru. La întrebarea aţi consumat băuturi alcoolice: da, am consumat. Sunteţi dispus să suflaţi în etilotest. Cum să nu. Faza în sine a fost bizară, pentru că a venit un poliţist pe motocicletă, care m-a tras pe dreapta. L-am întrebat de ce. Mi-a argumentat că din cauza faptului că am geamuri fumurii la maşină. Exact atunci treceau două Cayenne cu geamuri negre prin spate. După care sunt nevoit să aştept vreo zece minute în intersecţie. Vine un echipaj de poliţie. Le cer să suflu în etilotest. Mi se spune că nu este bine, pentru că am fumat, iar fumatul măreşte impactul. Fiind foarte de treabă poliţiştii, mă ţin în continuare în intersecţie pentru a-mi trece efectul.

Unde se întâmpla?
În intersecţia de la Doina cu Kiseleff. Mi se spune că nu au omologat etilotestul de pe maşina lor. Aştept timp de 40 de minute, în care mi se refuză dreptul de a merge în maşină. Perioadă în care nu mă opun absolut deloc şi recunosc absolut normal, sub considerent normal că am făcut o greşeală, trebuie să recunosc şi să plătesc pentru ea. Atrăgându-le poliţiştilor atenţia asupra unui singur lucru: nu am absolut nicio problemă cu voi, dar sper că ceea ce faceţi acum nu e o lucrătură cu paparazzi, ca să mă pozeze.

Asta le-ai spus poliţiştilor?
Evident. La 40 de minute de aşteptat în public, în centru, era ciudat. Apoi îi văd pe ăia (paparazzii - n.r.). Am văzut tunul. În momentul acela, evident că m-am enervat. Citez din ce le-am zis: „E jenant, e penibil în ce hal aţi ajuns, în ultimul hal, să răspundeţi la comenzile unor paparazzi, bine vă face Mircea Badea“, genul ăsta de frustrări. Momentul din film este exact cel în care i-am văzut, în care eu explodez spunând aceste lucruri.

Ţi-au spus că au fost puşi de paparazzi?
Eu l-am văzut pe domnul agent Vlad cum a sunat de faţă cu mine, pe telefonul personal, spunând „veniţi repede că l-am oprit, e aici“. Am şi martori. O să-i cer să-mi facă listingul la telefon. M-am dus la Muşat şi Asociaţii, cărora le-am prezentat cazul. Au spus că, indiscutabil, avem un caz foarte bun.

Pe filmuleţ pare că scuipi.
Doar pare. Poliţia declară că nu e adevărat. Înţeleg felul în care tu gândeşti. Şi eu, uitându-mă pe acel material, pot să spun aşa ceva. Însă nu am scuipat. Şi mai fac altfel. Provoc, prin „Evenimentul zilei“. Am făcut sute de mii de kilometri şi probabil am fost oprit de sute de agenţi. Unul singur să vă scrie vouă că m-am purtat urât cu el. Lansez această provocare.

De când am văzut filmuleţul mi s-a părut cel puţin dubioasă acea cameră de filmat, acolo. Dar n-am zis nimic, să nu fiu catalogat, paranoic.
Andrei Gheorghe apare însă azi, cu un interviu în Evenimentul Zilei în care-şi prezintă varianta.

Între nişte poze şi un filmuleţ date pe piaţă de Can-can (nu dau link, nu se merită) şi probele pe care Gheorghe spune că le are (chiar aşa, le-a arătat pe undeva?) tind să-i dau crezare lui Gheorghe. Mai ales că, surprinzător de brutal/rapid/irevocabil Realitatea i-a şi tras scaunul de sub fund.

Şi nici Piticu nu zice nimic, ciudat nu?