vineri, ianuarie 02, 2009

Cum am petrecut revelionul

Pe vremuri aşteptam cu nerăbdare revelionul chiar şi numai pentru momente precum cel de mai jos.
Anul acesta (şi nu-i primul) ţiganiada de la televiziunile noastre a fost de mai mare scârba. Noroc cu vecinu' din perete (şi scula lui cu bassu' la maxim) care mi-a oferit următorul program de petrecere:
9.30-10.30 muzică românească dance gen.
10.30 - 11.00 pauza (or fi mâncat ceva şi să nu se înece cu vreun castravete au lăsat-o mai moale)
11.00 - 11.30  manele vechi (de pe vremea când Adrian era copil) gen
11.30 - 12-30 -pauză (de artificii şi şampanie, în centru alături de jumate din oraş)
12.31 binecunoscutul şi nelipsitul La multi ani cu inima pe inima...
12.33 - 01.30 muzică populară de joc şi chef (a fost şi Puşca şi cureaua.. normal)
02.00 - 03.00 dor şi jale fără număăăăr
Pe la 03.30 probabil pe la tort sau prăjituri a mai urmat un la mulţi ani de data asta cam aşa 
Cu ultimele puteri au încercat nişte Hi-Q vreo jumate de oră:
Şi mai departe probabil li s-au terminat bateriile de la boxe că n-am mai reuşit s-aud nimic!
Însă, ieri fiind sfântul Vasile (adică în buletin  alea, alea) i-am răspuns şi eu cu aceeaşi monedă :)))
Voi, cum aţi petrecut?

joi, ianuarie 01, 2009

Remediu pentru mahmureala

Ca să-ncepeţi anul cu bine şi să vă treacă de mahmureală luaţi un Chupa Chups :D. Ştiţi voi ce să faceţi în continuare ...


miercuri, decembrie 31, 2008

Daca cititi asta...

... înseamnă c-aţi scăpat şi anul ăsta! Felicitări şi multă atenţie şi pe viitor :)


marți, decembrie 30, 2008

Solidaritate, ba p-a matii, Boc

E-Boc tocmai a luat vacanţă. Acum câteva minute a pus lacătul pe clădirea aia de-i spune Palat şi găzduieşte Guvernul României şi-a plecat să se-mbete cu prietenii ca de sfârşit de an. Are şi de ce! A avut un an mai mult decât plin. An în care a ajuns în apogeul vieţii lui.  Mai mult de atât nu are cum să mai crească (nici la propriu, nici la figurat).

În ultima conferinţă de presă, premierul României ne-a îndemnat la solidaritate. Să fim solidari, să fim uniţi, să fim alături. Exact ca în campanie, noi cu noi şi ei cu ei. Când îl văd pe sărmanul eBoc cum încearcă să pară el serios la conferinţele de presă parcă-l văd pe unul dintre colegii de grădiniţă de-ai lui fif-mea de la una dintre serbările de anul trecut, pe când avea un rol de ... pitic. Şi era aşa mândru de el şi-avea şi un costum tare fain şi se tot chinuia să stea serios, să nu râdă şi să nu se chicotească cu ceilalţi copii. Şi reuşea, not! 

Aşa eBoc ăsta, vine şi-aruncă în noi cu cuvinte mari: responsabilitate, solidaritate, criză, austeritate... Tăiem salarii, tăiem posturi, tăiem legi, tăiem pe mă-sa şi pe copilul ei. E recesiune. Ceea ce spuneam ieri, nu mai e valabil azi. E criză! Suntem solidari unii cu ceilalţi. Nu contează că unii stau prin şcoli, învată, îşi clădesc cariere. Dacă totuşi îi apucă amocul şi nu se mai pot abţine şi toarnă un copil, dă-i dracu', cine i-a pus. Să-l crească cu mămăligă cu zahar. Că dacă o jumătate din ţară aşa face, e normal, nu? De ce i-ar trebui acelui copil o viaţă mai bună, la ce bun? Noi vrem să fim solidari, să mâncăm toţi căcat ca şi iubiţii noştri conducători, nu?

Sunt onanişti sau găozari care din umbra impotenţei lor atât fizice cât şi psihice urlă pe unde apucă (de exemplu aici) că-s banii lor şi statul să nu-i cheltuie pe prostii, sau pe proaste.  De unde atâta ură pe voi? V-a apucat acum grija de banii publici, de ce oare? Ştiu că nu aveţi cu cine sau cu ce să faceţi un copil dar asta nu vă dă dreptul să-i scuipaţi pe cei ce nu-s ca voi!

Nu-i corect ca o femeie care s-a născut cu ghinionul de a avea un IQ dublu faţă de al lor şi acum trage ponoasele nevănzând cartofi în piaţă sau covrigei la non-stop ci muncind 10-12 ore pe la vreo firmă obscură pe salarii de 3-5000 euro. Da-i corect, că în fiecare lună datoriile către stat să-i fie virate statului în cont înainte orice altceva. Nu-i corect că Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi. Aşa că legile statului sunt numai bune să ne ştergem cu ele la fund şi le schimbăm noi cum vrem şi când vrem. Că doar de aia stăm la palat şi ne chemaă Guvern, corect nu?

Mamele corporatiste, adevăratul rău din România, cu toate c-ar fi putut beneficia de legea asta oricum nu o vor face. Cine-şi închipuie că oricare dintre aceste femei îşi vor permite să lipsească 2 ani din locul în care au muncit, pentru care au făcut sacrificii sau în care şi-au petrecut mai mult timp decât în casa proprietate personală? Deşi legea le-ar da dreptul, oricum niciuna nu-şi va permite să facă asta. Şi ştim cu toţii de ce...

Oricum aberaţii şi hărmălaie cât s-a stârnit pe tema asta la acest final de an n-am mai văzut de mult. Şi nu mă pot gândi decât, din nou, la o mică manipulare. Încontinuu, de 19 ani.

PS: Fir-aţi ale dracu' cu salariile voastre mari, aşa vă trebuie!

100 pe zi

Titlul de mai sus are legătură strânsă cu poza de mai jos şi mai ales cu linku' ce urmează:

Despre ce-i vorba? Simplu: o sută de flotări pe zi! Sau pe limba lor One Hundred push ups!

Un program structural care îşi propune ca după  6 săptămâni să te aducă în situaţia de a putea susţine şi trece de testul final acela de a face o sută de flotări pe zi. Dintr-o repriză! E greu, e uşor? 
Eu zic că depinde foarte mult de pregătirea fizică a fiecăruia.

Pentru un începător sau un habar-n-am-ist poate părea destul de uşor. Programul este nu foarte greu, dar destul de strict şi este foarte important să nu săriţi etape. Nu treceţi peste cu lejeritate, pentru că uşor uşor ajungi departe. Şi în fiecare zi din cele 6 săptămâni îţi educi şi mintea să accepte că poate susşine un aşa efort fizic.

Eu unul am trişat puţin şi mi-am început programul direct din săptămâna a 4-a pentru că nişte antecedente aveam, ce-i drept şi astfel în cea de-a 3-a săptămână am trecut testul (aproape) fără niciun fel de efort. Şi, da, programul este valabil şi pentru fete.

Cred că nu-i nici foarte greu şi mai ales acum pentru acest început de an, merge foarte bine adăugat la lista de new year's resolution, nu? Hai bagă un comment când reuşeşti! Ce zici, te bagi?

luni, decembrie 29, 2008

Tolba cu filme

Ghost Town - se dă un dentist care are ceva probleme în relaţiile personale cu oamenii care-l înconjoară, începând cu colegii de muncă şi până la vecinii de bloc. Se mai dă o intervenţie chirurgicală simplă asupra aceluiaşi dentist. Rezultatul: New Yorkul deine dintr-odată un oraş plin de fantome fiecare cu câte ceva rămas nerezolvat din timpul vieţii care apelează la bunul nostru dentist pentru a le ajuta. O mai vedem şi pe Tea Leoni în film, dar parcă a avut şi zile mai bune. O comedioară ieftinuţă, bună în loc de altceva mai ales în această vacanţă prelungită.


Passengers - din cauza unei erori de pilotaj un avion se prăbuşeşte iar în mod miraculos câţiva pasageri supravieţuiesc. Anne Hattaway este un psiholog debutant căreia îi revine sarcina să-i consilieze şi să le ofere sprijin de specialitate pentru a-i ajuta să treacă peste şocul provocat de accident. Şi o face timp de vreo 60 de minute după care lucrurile încep să se complice, nimic nu mai  aşa simplu cum părea la început pentru ca felul în care este construit finalul să fie, de fapt, singurul motiv bun pentru care merită daţi banii pe bilet. Oarecum interesant!


Slow Burn - Un Ray Liota de zile mari într-o lume plină de culoare la propriu, înconjurat de comploturi şi mită. Din nou despre corupţia din sistemul poliţienesc american. Din nou, cum cei buni renunţă la luptă înconjuraţi de mizeria cotidiană dacă nu vor să se mânjească. Adică, bullshit :))



The Wackness - un juvenil vânzător de droguri cu probleme de integrare socială, este prins între un tatăl, psigologul personal şi fiica colegă de clasă, prietena de vis. Cum este furnizor de ierburi pentru amândoi, nu trece mult până destinele li se împletesc şi maturizarea tânărului se face abia după ce experimentează o tentativă de suicid şi o poveste dedragoste cu final oarecum tragic. De remarcat, Ben Kingsley pentru că observ acum c-am văzut tot ce-a scos anul acesta: Transsiberian, The Elegy, War Inc, The Love Guru.
Şi încă n-am terminat de văzut tot ce mi-am programat pentru concediul ăsta .... Revin!

miercuri, decembrie 24, 2008

Mos Craciun exista!

Eu l-am vazut (deşi era putin intuneric). Iată-l:


Şi acum cu totii: I believe!



Aţi fost cuminţi? Vine?

Robbie Williams - Mai intoarce Doamne roata

De fapt melodia originală este It was a very good year.Dar parcă tot aduce a vechea noastră romanţată Mai întoarce Doamne roata! Din acelaşi super show de unde v-am mai zis eu câte ceva.


Şi apropo, aţi avut un an 2008 bun? Dincolo de recesiune, criză şi alegeri? Cum a fost?

luni, decembrie 22, 2008

Avem guvern

Vai de capul nostru ...



De Craciun(ul ăsta) ne-am luat raţia de nepăsare!

Matt are Visa

Vă mai amintiţi de Matt?  De la atâta plimbat/ Visa i-a venit de hac (pardon, n-am vrut!).
L-a prins, l-a imbrobodit bine şi l-a pus să mai danseze de câteva ori. De data asta pe bani grei. Bănuiesc.

Ce face Youtubu din oameni ....