marți, mai 08, 2007

Placerea ucigasa

Am fost fumător o perioadă destul de mare din viaţa mea (adică vreo 13 ani). De la genul împătimit de 1-2 pachete zilnic, până la cel paşnic de 2-3 ţigări pe zi. Am fumat de toate (ce se găsea în România) dar 95% din ţigările fumate au fost Lucky Strike.



Adică am fost 'un pic' fidel, ce pot să zic :)
M-am lăsat la modul oficial acum aproape un an. Asta, însă, nu mă împiedică să ard un pachet într-o seară cu prietenii, sau dacă m-apucă dorul, nu mi-am refuzat niciodată această una-două ţigări.
N-am fost niciodată genul maniac care se scoală direct cu ţigara aprinsă sau care până nu 'sudează' 2-3 nu simte nimic. Iar când m-am lasat am făcut-o pentru că am vrut, nu m-a obligat nimeni şi nimic. Pur şi simplu am zis, ok am făcut-o şi p-asta, a flost frumos, gata.

De ce zic toate astea? pentru că uite ce-am găsit aici.

Adevărate opere de artă. Faţă de ce este acum pe piaţa noastră. Chiar aşa, îşi închipuie cineva că dacă 3/4 din pachetul de ţigări este acoperit de avertismente cu ce poate şi chiar face tutunul, chiar aşa deci va renunţa cineva de dragul acestor înscrisuri la aceast viciu/plăcere/drog?

Astea fiind zise eu chiar acu' mă duc să fac rost de un Lucky.