Waven's world

Am vreo 3 zile de când fac pe gladiatorul. Sau gladiatusul nu ştiu cum să-mi zic.
Cert este că arăt cam aşa:



şi mă şi laud şi cu o victimă celebră:



Piticule tu erai?
Cine mai doreşte? Eu v-aştept ...

Apropo de ce se scrie aici şi ca dovadă că aşchia nu sare departe de trunchi, iată o reclamă bazată pe mimetismul pe care-l manifestă toţi copii.



De la micile ticuri verbale până la gestică şi manifestări comportamentale, copii pot să reproducă absolut orice. Şi nu doar de la cei apropiaţi. E suficeint un gest scurt, o privire fugară adresată sau o vorbă aiurea prinsă din zbor pentru a descoperi la un copil ceva nou de fiecare dată. Şi nu doar, ceva 'bun'.
Cei şapte ani d-acasă se bazează, în principal, pe ceea ce copilul reuşeşte (sau nu) să deosebească a fi bine sau rău din ceea ce vede sau aude sau întâlneşte în drumul său.

Desigur, reclama de mai sus este o exagerare, dar nu de puţine ori ceea ce se este acolo se poate vedea zi de zi în lumea de lângă noi.

Depinde doar de noi să rămână sau nu exagerare.

Ce păcat că eşti locuită de români...
Dovezi are Sorin.
Şi sunt multe. Suficient să deschizi ochii când mergi pe stradă.

Pentru că mie mi-a plăcut de omul Radu Lazăr aka Pam Pas, vă invit la un interviu cu el. Relaxat, competent şi modest, liber şi motivant Radu a reuşit. Şi împărtăşeşte puţin din această experienţă cu noi, pe Brain TV.
Mie mi-a plăcut, mă repet.




LE: Apropo de BrainTV, de urmărit şi interviurile cu Catastif,
Dragoş Novac sau Orlando Nicoară.

Un super joculeţ numai bun pentru relaxarea din we! Până la un anumit nivel, desigur ...


Click to play!

Pentru cei care îşi petrec zilele libere la pescuit şi pentru că vine we:


Doi pescari stau cu undita in balta.
Dupa un timp, incep sa converseze.
-Casatorit?
Dupa vreo jumatate de ora, celalalt raspunde:
-Da.
Mai trece vreo ora.
-Frumoasa?

Se face amiaza.
-Nu!
Asfinteste.
-Bogata?

Trece vremea...
-Nu!
-Atunci de ce-ai luat-o?

Incep sa-si stringa lucrurile.
-Pentru momeala!
-Adica cum "momeala"?!

Se agata de bara troleibuzului.
-Are limbrici!

Probabil că toată lumea ştie despre iniţiativa elveţianului Bernard Weber de a pune umanitatea să voteze cele 7 minuni ale lumii noi. Ceea ce este mai puţin cunoscut, poate, este numărul celor care au votat până acum şi care îl poate face să devină cel mai votat poll pe internet. Este vorba de 60 milioane de votanţi. mie mi se pare enorm!

Am votat şi anume:



Se poate vota aici. Rezultatele vor fi anunţate pe data de 07/07/07, iar până la oprirea votului mai sunt cam ...7 zile!

Inspiraţie maximă!

Joacă jocul ăsta.
Cică este despre maşini şi experienţa/îndemânarea la volan şi/sau logică ori răbdare.
Eu după vreo 15 minute am renunţat ...

Sorin l-a găsit.

De fapt, mai corect titlul acestui post ar fi trebuit să fie Ne revedem într-o joi. Dar sună mai bine aşa.
Ideea este că Vama şi-a lansat primul videoclip în noua formulă Bed for love.

Deşi aduce un pic cu fosta Vama Veche, piesa asta-mi aduce aminte de mai recenta La radio, există ceva acolo care le defineşte originalitatea. Iar eu unul, aştept cu nerăbdare continuarea. Era să zic şi interes, da' nu zic să nu mă compromit :D

Iar deşi Florin, zicea că nu-i plac versurile în engleză pentru că sunt ... în engleză, eu zic că sună tare bine şi astea.

Pentru cine nu ştia, Tudor Chirilă are şi el blog, chiar dacă nu prea s-a mai ţinut de treabă în ultima vreme. Prietenii ştiu de ce!

Aaa şi să nu uit, pentru cei interesaţi videoclipul nu poate fi văzut momentan decât pe net. Unde adică? Pe net ....

Vama - Bed for love

Inginerul din mine, trezit dis de dimineaţă şi plecat în cercetare, a ajuns (din nou) pe Mingle2.
Şi a găsit acolo o provocare sub numele Could you pass 8th grade science?

Hmm, adică? Şi m-am avântat cu capul înainte şi cu ochii închişi şi iată. Mîndru posesor de B+ şi doar atât datorită termenilor în engleză care m-au cam încurcat :D




Altul mai bun?

Via Costin.

Pentru 6 cum şi un shit m-au şi catalogat interzis sub 17 ani. Mrrrr...

Via Nihasa şi alţii.

Adică noua Crazy frog?
Are ceva potenţial ...



Mai multe aici.

Ufff, m-am liniştit!
Credeam că-i mai grav ...

63%How Addicted to Blogging Are You?

Eu unul întotdeauna am avut ceva împotriva măsuţelor de cafea din mijlocul/colţul/marginea camerei. De sticlă, din lemn cu picioare sculptate cu un cap de leu sprijinindu-se de podea, rotunde, în colţuri fanteziste, fixe sau mobile toate îmi inspiră aşa un sentiment de inutilitate extremă. Eu şi sunt băutorul atipic de cafea, cana cu licoare magică stând în casa mea prin locurile cele mai ciudate. Nu de puţine ori, chiar şi eu am uitat pe unde am 'pitit-o' şi am găsit-o după câteva zile bune.

Toate aceste gânduri mi-au fost inspirate de 'măsuţa' din filmuleţul de mai jos. Pe care, înclin să cred, că mi-aş dori-o. Puţin. :)

Să mă ajute şi pe mine cineva, pls!
Există cineva care tot caută disperat codurile witch de luni si marti dimineata şi tot dă de mine.
Dacă tot ajunge la mine, mă găndesc, să-i fiu şi de ajutor, nu?
Aşa că, dacă cineva, cumva ştie cum am putea să-l ajutăm pe respectivul, vă rog haideţi să o facem.
Faptele bune nu rămân niciodată nepedepsite!!!
Mulţumesc frumos.

Flag Day (Ziua Tricolorului) is held on June 26 and constitutes an annual holiday in Romania.

Adică astea le zice Wikipedia despre ziua de astăzi.

Câţi români au ştiut că astăzi este sărbătoare-n ţară?

De mare excepţie!!



De la Katmai.

Pentru cine se simte celebru şi are nevoie.


I got my name in lights with notcelebrity.co.uk

De aici.

O scriere fantastică. De la Irene.
Asta-i blogging-ul ce-mi place.

Asist cu uimire şi din ce în ce mai multă iritare la războiul dintre Zoso şi Mircea Badea. Toate-s vechi şi nouă toate, cum ar zice poetul, dar deja noua 'iniţiativă' a lui Zoso&Visurat e de toată jena.
Ce vor cei doi aici şi aici? Ce vor ei să demonstreze?
Parodie? Glumă? Băşcălie? Mişto?

După umila mea părere nu reuşesc decât căteva glume răsuflate şi enorm de mult bull shit. De la corifei ţării în materie de blogging, eu unul mă aşteptam la altceva. Mă aştept să se ducă-n excursie. Chiar şi-n Bulgaria, moca. Să se şi înbete. E normal, unii aşa înţeleg distracţia. Pot să se şi p**e în piscina hotelului, ca ultimii mârlani coborâţi de la stână după 2 beri pe gardul MAT-ului. E alegerea lor, să se comporte ca nişte imbecili chiar şi sub scuza beţiei. În orice ţară normală, absolut totul este normal atâta timp căt este făcut de nişte oameni maturi cu consimţământul şi din dorinţa lor.

Dar, să te lauzi în gura mare cu nişte fapte, pe care orice om normal îşi doreşte să le visaturât şi nu făcut, eu unul cu asta nu pot fi de acord.

Să te cerţi cu MIrcea Badea că nu ştie cine eşti tu marele Zosolino, e ok. E dreptul tău de zeu, să te baţi cu pumnii în piept când cineva nu te recunoaşte cu ochiul liber. Dacă asta vrei, asta faci. Pe blogul tău, la tine acasa sau la beri cu prietenii.

Însă, a continua această dispută, on and on, ajută cui? Badea are Antena TV-ului. Zoso are o parte blogosferei de partea lui (şi după cum se vede de la mine, o mică parte). Badea spune la TV, aşa cum şi Zoso spune aici: Dacă ăsta-i primul blogger al ţării, voi ceilalţi cum sunteţi?. Şi poporul pe cine să creadă cu faptele în faţă?

Nu-mi pasă mie prea tare de minunata blogosferă românească sau de statul de blogger român, cum arată şi la ce foloseşte el. Pentru mine, blogging-ul se doreşte un hobby, un exerciţiu de online, o manifestre a persoanei din mine care câteva ore zilnic se hrăneşte cu internet. Nu sunt de partea niciunuia (cu toate că am un preferat, clar) dar e păcat, că doi oameni inteligenţi (au demonstrat-o fiecare în timp) nu pot sta faţă în faţă şi ca doi oameni civilizaţi să-ţi împartă tot ce au de împărţit.

Dar asta e, Trăim în România ....

LE: Văd că şi Nihasa a scris cam despre aceleaşi lucruri aici. Şi, chiar mai bine :)

Asta pentru unul dintre colegii mei. Ştie el care!
Iar noi ştim că-i în stare.
Deci, poftă mare Tavi, eu rămân la 206.

Câteva absolut fabuloase!!
Şi nu-mi spuneţi că n-aţi fost în situaţia să vă căutaţi pixu' pe birou cu Search.
Că nu vă cred!

Se pare că de data asta este adevărat!!!

Şi totuşi nu vreau să ţin cu Steaua. Ştiţi de ce!

Acelaşi copil, acelaşi geamantan, aceeaşi rochie.
Efectul acelaşi, fii-mea înnebunită şi după melodia asta.
Iete d-aia o arăt şi eu aici.

Ce-am mai găsit în ultimul timp prin blogosfera românească şi merită arătat:

Doctorescu ne atrage atenţia la ce băgăm în gură dimineţa şi seara.

Fry şi căteva citate din folclorul urban actual.

Tarziu, am găsit la Reea cele mai bune cronici ale concertului lui GM. Poze şi vorbe.

Un exemplu clasic, dar trist, de cât de legaţi suntem încă, de România părinţilor noştri. Şi despre cât ne e de greu să înţeleg lucrurile simple (citiţi şi comentariile). George, felicitări!

Welcome Gramo-kid in our world. Sănătate Gramo-girl şi felicitări Gramo-boy. Să tot fiţi fericiţi împreună.

Oare faptele care se întâmplă în ultimul timp în jurul ciobanului sunt pur şi simplu coincidenţe?
Câţi oare nu am asistat la aşa ceva cel puţin o dată? Tocmai de aceea, habar nu am cine avea dreptate, dar instictiv aş zice că pietonul mai ales fiindcă la volan era Nepotu' lu' Becali.

Întămplător ciobanul se află, în seara asta la un talk show ameninţând cu dreptatea în stânga şi-n dreapta. Cu dreptatea lui normal. De cioban ...

Of, România mea ...

Am văzut clipul de mai jos şi brusc mi-au venit în cap câteva nume din blogosfera romănească cărora, pentru ceea ce fac, li s-ar potrivi titlul de mai sus.



Zoso, ai grijă că te apropii de tipul ăsta.
Şi sincer, zic, cred că poţi mai mult decât asta sau asta sau multe altele ..

Cu detalii mai târziu...

... spre casă, adică! Că doar e vineri, nu?

SIMON ANDREEA SIMONA
Data nasterii: 2.03.1996
Virsta la data disparitiei: 9 ani
Domiciliu: Miercurea-Ciuc, jud. Harghita
Data disparitiei: 15.12.2005
Imprejurari: a disparut din apropierea blocului in care locuieste

Semnalmente la data disparitiei:
Inãltime: 1,45 m,
Fata ovalã,
Par saten drept, lung pânã la umeri,
Ochi cãprui (avea conjunctivita),
Constitutie astenicã,
Fãrã cicatrici sau semne particulare

La data disparitiei era îmbrãcatã cu o geaca de iarna, pana in talie, de culoare crem închis, prevãzutã in lateral, pe mâneci, cu o banda de culoare rosie, pantaloni trening de culoare rosie, prevãzuti pe lateral cu dungi albastre, ghete de culoare maro, capul descoperit, având asupra ei la data disparitiei o plasa din material textil de culoare maro închis. In urechi are cercei din aur prevãzuti cu piatra de culoare rosie.


Mai multe detalii aici.

Satisfacţia lucrului bine făcut, terminat după lupte seculare (la mine vreo 30 de ore de lucru intensiv)nu se compară cu nimic.
E, acu zic şi eu 'lucru bine făcut' da' tare văd că cele 30 de ore o să se mai lungească ceva, că prevăd tot felul de lucruri la care nimeni nu s-a gândit la început vor trebui făcute (şi normal cât mai urgent).
Eu unul, tare mă bucur când reuşesc să fac câte ceva pornind de la zero şi ştiind că after munca mea şi a colegilor mei va fi chiar şi cu 2% mai uşoară.

Dar, cum ziceam nimic nu se compară cu asta poate doar satisfacţia unei alte săptămâni încheiate şi un we glorios care se vede din ce în ce mai clar.

Acestea fiind zise, v-aş invita la party la noi dar cum este Family Day nu prea cred că o să vă lase să intraţi :D.

Next & The Illusionist.
Filme din ultimele 2 zile.
Bune amândoua. Cu un plus pentru cel de-al doilea.
Dar eu vroiam să zic că am impresia că sunt urmărit. De domnişoara Jessica.



Ştie oare cineva cum să scap de ea? :D Nu că eu aş vrea .... :)

Nu şi nu şi nu, aşa ceva nu se face!
Nu poţi să-ţi baţi joc de munca unor oameni, la început şi ei într-adevăr şi care au şi lipsuri (tehnice bineînţeles).
Dar nu pot decât să recunosc, această parodie a fost mult mai interesantă decât majoritatea interviurilor de pe BusinessTV.
Nu comentez prestaţia reporteriţei sau calitatea invitaţiilor poate se pricep alţii mai bine.



GG Arhi.

Ce-am mai văzut la Christ.



De remarcat finalul în care toate infirmă 'zvonul' conform căruia mărimea conteză.
Dar toate au înghiţit în sec!

Aflu de la la Radu de cele mai citite 25 de bloguri din lume.
Astea de aici.
Nu citesc niciunul dintre ele.
'Şi de altfel...'

Made my day :)
De-ar fi totul aşa de simplu, totuşi ...



De la Ionuţ.

Deci, nu!
Am aşteptat 25 de minute să înceapă acţiunea.
Când a început, nu mi-am dat seama.
Am aşteptat apoi 30 de minute să văd sfârşitul.
Când, finally s-a terminat am rămas tâmp că n-am înţeles de ce s-a terminat. Că parcă mai trebuia ceva.
Deci, nu!

În partea dreaptă, sus pe acest blog de aproape 2 săptămâni este un banner. Despre Gay Fest 2007, Bucureşti 4-9 Iunie.
Am fost întrebat, chiar şi pe mail: Doar nu eşti unul din ăia?
Pentru a linişti pe toată lumea, nu. NU sunt unul dintre aceia care susţine calea cea dreaptă, credinţa seculară ortodoxă şi moarte poponarilor. NU, nu sunt dintre cei care îşi doresc o imagine de popor civilizat şi care strâmbă din nas când aud ţigancă împuţită dar care nu au nici măcar decenţa de a-şi măsura tonul şi nivelul discursului privat.

Nu, nu sunt nici măcăr dintre cei cărora le este adresat acest festival.

Trăim într-o ţară oripilată de ideea de a face sex cu partener de acelaşi gen. În care oricine poate înjura în gura mare pe stradă pe oricine, în care poponar este înjurătura preferată a unei părţi bune a populaţiei, în care orientare sexuală este privită ca pe o boală.
Ceea ce îl deosebeşte pe un homosexual de un heterosexual este modul în care îşi satisfac o plăcere. Cea sexuală. Adică, cele 10 minute de sex zilnice te pot transforma în inamic public în România.

Vorbim de egalitate, de drepturi comune indiferent de rasă, culoare, sex, etnie. Şi, în viaţa de zi cu zi ne exprimăm, mai mult sau mai puţin public - dar cu siguranţă în spaţiul privat, intoleranţa faţă de negri, unguri sau ţigani. Sau homosexuali.

Gay festul a devenit un subiect de ştiri de mâna a 2-a. Ştirile de astăzi nu şi-au mai deschis ediţiile cu marşul LGBT.
În câţiva ani, aceste manifestări vor fi mai mult de cât obişnuite, chiar şi în România. Până atunci, însă cerneala curge, roşiile zboară, babele blesteamă iar steagurile verzi propovăduiesc normalitatea în România.

Am evitat să scriu acest post pe cât am putut. Eram gata să reuşesc. Dar, mi-am adus aminte că astăzi, pe când aşteptam parada motoarelor pe scena ridicată în centrul oraşului câţiva adolescenţi cântau rock. Metal. Greu. Dar muzică. Şi concitadinii mei înjurau zgomotul produs de acei copii. Nu cunoşteau acel gen. Nu-l înţelegeau. Nu le plăcea. Şi pentru că era altceva decât normalul cu care erau obişnuiţi, înjurau. În gura mare. Înconjuraţi de copii.

Doar pentru că suntem diferiţi nu trebuie să ne urâm.



PS: gata eu am fugit la bere.

Promisesem nişte poze de la manifestările prilejuite de Zilele oraşului Ploieşti.
Iată-le aici pe cele de la parada motocicliştilor.



Zilele Ploiestiului

Aproximativ 1000 de motoare, de toate felurile şi toate dimensiunile au făcut ca atmosfera să se încingă, iar fumul şi 'gălăgia' produsă de ele au creat o atmosferă deosebită.
Mai ales că 'urâţii' motocicliştii în timpul opririi lor în centrul oraşului au coborât de pe motoarele lor pentru a oferi jucării copiilor prezenţi la paradă.

Şi totuşi, cine mi-a plăcut cel mai mult? Este un personaj cu cămaşă albastră şi caschetă (îl vedeţi şi în unele dintre poze, cu spatele) care s-a adresat publicului de pe margine: Vă rog, urcaţi-vă pe trotuar că acum vin motocicliştii şi ăştia sunt nebuni, ştiţi doar! (asta însă nu l-a oprit să se salute cu câţiva dintre participanţi).

Una peste alta fumul, gălăgia, motoarele şi jucăriile au creat o imagine frumoasă pentru o dimineaţă plină de soare. Ce va fi în parcul de lângă oraş, locul de campare al motocicliştilor şi locul unde se şi desfăşoare o bună parte din programul acestui week-end festiv, he he nu-se-întreabă-nu-se-spune.

Poate, totuşi voi povesti aici câte ceva din ce va fi acolo în seara asta...

Scuze pentru întârziere, am uitat să vă invit la Zilele oraşului.
Am fost aseară, am fost şi în dimineaţa asta la defilarea motoarelor iar diseară ghici unde-o să fiu ...
Până atunci, pentru cine e pe-aproape invitaţia este oficială şi bere se găseşte :)
Mai tarziu o să pun şi nişte poze.
Până atunci, iată steguleţul 'oficial'

For all!



Asta aşa că tot vine week-end-ul.
Have fun!

Cum arată o tornadă filmată de aproape? Iată:



Sau trebuia să zic că-i vorba de o reclamă, he he?

Am citit la Fry despre marea plăcere pe care şi-a provocat-o, singur şi nesilit de nimeni, asistând la concertul lui Sophie Ellis Bextor.
Şi mi-a redeschis pofta, aşa că:



şi preferata mea:



Hmmm, really nice....

Şi, eu unul, nu regret nici măcar pierderea bolovanilor aşa cum regret absenţa de la acest concert.

Sunt după 3 zile de party (hehe ce pot face copii în ziua de astăzi...) şi înaintea unor metri de bere alături de prieteni la meciul naţionalei de diseară.
Călătoria în Cehia de săptămâna viitoare tocmai a fost anulată (uraaaa, îi urăsc pe colegii noştri cehi more and more) iar vacanţa tocmai a fost confirmată (mi-am luat biletele de avion).
Creditul meu ipotecar a devenit istorie, un altul aşteaptă să fie semnat (chiar, ştie cineva o bancă cu condiţii bune şi fără rahaturile alea cu franci elveţieni sau yeni congolezi?).
În rest, bine sănătos. Voi?

E prea tare ca să mă pot abţine să nu-l share-uiesc!

Doi preoti s-au decis sa mearga la mare in vacanta. De asemenea, au hotarat sa faca din asta o adevarata vacanta si prin urmare au convenit sa nu poarte nimic ce le-ar putea trada apartenenta la clasa clericilor......
De indata ce au ajuns acolo, au intrat intr-un magazin si au cumparat niste Camasi ultra-colorate, pantaloni scurti, sandale si ochelari de soare.
In dimineata urmatoare, s-au dus la plaja, imbracati in hainele lor turbate.
Pe cand stateau tolaniti in sezlonguri, savurand fiecare bauturica, soarele si peisajul, o blonda mortala, topless si cu mini-bikini venea catre ei leganandu-si ametitor soldurile. Bietii preoti au ramas cu ochii holbati pe "dotarile" incredibile ale femeii. Cand sa treaca pe langa ei, ea le-a zambit si le-a spus:
- Buna dimineata, Parinte! Apoi s-a indepartat. Cei doi au ramas blocati. Cum oare si-a putut da seama blonda ca ei sunt preoti? A doua zi, s-au dus din nou la magazin si si-au luat niste haine si mai socante decat cele din ziua precedenta. Atat de tipatoare, incat le puteai auzi inainte de a le vedea. Si astfel, cei doi s-au asezat iarasi pe plaja in sezlonguri, bucurandu-se de atmosfera de vacanta. Dupa un timp, aceeasi blonda superba, topless, purtand
un tanga minuscul, se indreapta catre ei.
Din nou, le zambeste, le adreseaza cate un "buna dimineata, Parinte" si se indeparteaza. Unul dintre preoti, nu mai poate suporta si striga:
- Doar o clipa, domnisoara.
- Da, raspunde aceasta.
- Uite, noi chiar suntem preoti, si suntem fericiti cu asta, dar, pentru numele Domnului, spune-ne, cum ai putut sti ca suntem preoti fiind imbracati asa?
– Parinte raspunde ea, sunt eu, maica Aglae!

Pentru primii tăi 4 ani, prinţesă!



Katia

Venit via Alex.

Iată ce-am reuşit :)



Cât despre ce-am mai facut we asta, poate mâine ...

...from The Party!

Fraţi români, am învins!
Cu 20 de minute înainte de fluierul final, avem 2-0 şi nu prea se poate să pierdem.
Mi-era oarecum teamă de acestă preconizată 'revanşă' a tricolorilor, dar nu a fost să fie iarăşi o surpriză neplăcută.
Încă 3 puncte, and more to come :)

LE: post degeaba ....

S-a pornit licitaţia, pardon deschis preselecţia pentru a ţ-şpea ediţie a megahitului iubitor de lacrimi live only on protv blah blah blah..... Dansez pentru tine!

Iată-l pe unul dintre candidaţi:



PS: sau era la MegaStar?

Tuturor copiilor şi celor care se mai cred/simt/vor copii, astăzi şi în orice altă zi, La multi ani!

La mulţi ani şi prinţesei mele!