sâmbătă, ianuarie 31, 2009

Porn safe for work

Episodul 1 - Nailing your wife

Episodul 2 - Roadsise ass-sistance

Paris Hilton prezinte vremea din Londra

Coafura rezistă ...

De veghe-n Ciorogarla de pomana

Se făcea că era o minunată dimineaţă de primăvară-vară, cândva acum aproape 13 ani, undeva pe teritoriul UM **** din pădurea din apropierea localităţii xxxxxxx de jos. Era pa când se îngâna ziua cu noaptea, duminica pe când toată suflarea de pe perimetrul UM dormea mai cu abitir, soldatul nostru (fost caporal dar datorită unei situaţii conjucturale deosebite, degradat) pleacă împreună cu colegii săi să-şi ocupe locul în postul de santinelă repartizat pentru acea zi. Paranteza. Trebuie spus că eroul nostru a avut de când se ştie o aversiune viscerală împotriva sculatului de dimineaţă, singura ora logică pe care deşteptătorul său natural o putea recunoaşte era acea de 10 am. Am închis paranteza.

Santinelele se schimbau încet, normal ca de atâtea ori mai înainte Stai! Stai că trag? Cine-i acolo? Parola! Caporalul de schimb la mine, ceilalţi - pe loc răsunau prin pădure pe diferite tonalităţi şi timbre, voci răguşite, sictirite sau amare stricau armonia pădurii ce se trezea la viaţă. Şirul celor 9 soldaţi în proaspetele lor uniforme de camuflaj şerpuia prin pădure către penultimul post de gardă cel de la ieşirea secundară din unitate, aia cu bariera aia strâmbă pe unde ieşiseră ei din unitate în acea noapte de pomină, postul în care creşteau dudele alea nesimţit de mari şi de la care toţi veneau pătaţi şi pe mâini şi pe buze. Era întotdeauna mai mare râsul la postul de gardă, când se făcea descărcarea armelor, să-l vezi pe ăla de la postu' 12 mov liliachiu pe degete răspunzând candid la acuzele şefului de gardă "Bă, iar ai fost la dude?" cu un "Nuuu, să trăiţi. Se poate?".

Tot postul 12 era locul în care era cel mai mare perimetru de patrulat lucru bun pentru cele 3 ore lungi de gardă dar care avea şi cele mai multe ispite. Practic niciunl dintre toţi cei care făcuseră de gardă acolo nu scăpase fără s-o păţească într-un fel sau altul. Acolo majoritatea adormiseră, acolo pe arşiţa verii fiind singurul loc descoperit dintre toate, le era peste poate să nu dea o fugă pân-la umbra de la 10 metri distanţă şi ca un făcut atunci se găsea câte unu să treacă în control.

Era prea devreme şi prin capul lui treceau doar amintiri ale altor dimineţi de duminică petrecute în civilie pe care le revedea ca într-un film din alte timpuri. Trecu pe repede înainte la dimineaţa din vara trecută de după noaptea aia fantastică de pe plaja din Mamaia şi îi veni deodată poftă de o gură de vodkă, de restul ăla de sticlă pe care l-au vărsat pe nisip pentru prietenii care nu mai erau. Îşi aducea aminte de ochii ăia turbaţi care îl obsedau de atunci şi îşi jură, din nou, că odată scăpat avea s-o caute din nou. Şi s-o găsească. Trebuia s-o găsească de data asta.

Şi atunci se auzi strigat. Se depărtă de copacul lângă care zicea el, tocmai se rezemase de-o secundă, (aţipise vreo 5 minute, a zis căpitanul mai târziu) îşi aranjă ţinuta, chipiul de care era tare mândru îşi trecu mâna pe fierul armei de pe umăr şi se minună din nou de cât de rece poate să fie, luă poziţia de drepţi în faţa căpitanului şi-şi începu raportul. Ce a urmat deja făcea parte din altceva. Căpitanul, cu mustaţa aia a lui neîngrijita ca de obicei şi cu vocea repezită de moldovean îi ceru staţia Motorola (erau dotaţi cu staţii din celebrul scandal Motorola şi erau oarecum mândri de asta) să-l cheme pe caporalul de schimb. Făcu o jumătate de răsucire spre dreapta către ciuperca unde ştia că-i fusese lăsată staţia de ce-l pe care-l schimbase. Şi îngheţă.

Năuc, începu să caute. Pe sus, pe jos, pe sub ciupercă, pe lângă. Începu să se bâlbâie, când căpitanul îl întrebă ce are de nu-i dă staţia. Fuseseră prelucraţi că după armă, staţiile erau cel mai important obiect din dotarea unui soldat din gardă. Şi mai ales a unui grănicer. Deşi ei erau într-o nenorocită de pădure în mijlocul ţării, se simţeau mândrii că făceau parte din corpul de elită al grănicerilor. Zeci de scenarii începeau să se ţeasă în capul lui de la prietenul lui taximetrist care-i spusese odată că făcuse rost de o staţie pentru maşină de la cineva din armată pentru o sumă oricum enormă, până la cine ştie care dintre idioţii de colegi ai lui făcuseră o glumă şi acum el intrase în căcat. În capul lui se dezlănţuise iadul.

Ştia că data trecută abia scăpase şi îl şi vedea pe colonel roşu de furie cum îl întrebă Ce mi-ai promis băi derbedeule, deja era roşu de ruşinea pe care ştia c-o s-o simtă. Se înţelesese atât de bine cu colonelul şi cu ginere-su, şeful de la DS, până când o sfeclise prima dată şi îşi promisese c-o să le recâştige încrederea. Şi acum asta. Toate astea pe când încă răscolea nenorocita aia de iarbă în căutarea nenorocitei de staţii. Uitase de căpitan, pe care acum îl vedea stând rezemat relaxat de barieră, vorbind la staţie. La staţia lui!!! Era a lui. Trebuia să fie a lui. Probabil când el căuta bezmetic căpitanul îi dăduse o mână de ajutor şi avusese mai mult noroc. Asta trebuia să fie. Şi faţa i se relaxă, ba parcă chiar zâmbi cu gândul la ce spaimă trase. Îşi şterse broboanele de sudoare îşi aranjă din nou chipiul mai pe ochi (ufff, iar trebuia să se tundă deja avea părul prea mare pentru un soldat de la gardă) şi calm şi încrezător se îndreptă spre căpitan. Îşi atinse din nou PM-ul şi un val de căldură îl învălui.

Ce a urmat avea să depăşească uneori cu mult gradul lui de înţelegere. Ca într-un film suprarealist avea să asiste la tirada făcută de căpitan până la apariţia SSG-ului şi CS-ului. Şi apoi împreună cu aceştia De fapt, atât Robert caporalul de schimb, cel care era din axcelaşi oraş cu elîn marea de moldoveni şi unguri care-i înconjura, cât şi George sergentul de serviciu pe gardă care tocmai preluase serviciul erau la fel de năuciţi ca şi el. S-au jurat mai târziu amândoi în faţa lui că n-au avut niciun amestec, că habar n-aveau despre ce avea să se întâmple, că nici măcar căpitanul nu era acolo din proprie iniţiativă. A făcut apoi din nou arest. A făcut apoi din nou instrucţie. S-a reîntâlnit cu vechea lui mască de gaze, raniţa şi-a umplut-o iar cu bolovanii ăia noduroşi şi i-au umplut din nou bocancii de apă. Mai trecuse prin asta, ştia cum era. După 6 ore când ceilalţi se pregăteau pentru fotbalul de duminică după amiaza, pe terenul pe care el tocmai îl arase, l-au lăsat/ajutat să se ducă la masă. Iar apoi, după desert, a avut de scos haznaua. Normal că a borât tot nu mai conta. Apoi la arest, a apucat sa doarmă toată noaptea aşa cum nu mai făcuse de câteva luni bune de când tot făcea gardă. Dimineaţă a scos tot arsenalul corpului de gardă şi a curăţat toate armele până la prânz.
Apoi a urmat partea nasoală despre care doar auzise ca s-ar practica la ei în unitate. Nimeni dintre soldaţi nu o văzuse cu toate că poveşti ştiau cu toţii despre ea. A fost scos pe terenul de fotbal, din nou echipat cu masca pe figură, cu PM-ul lui agăţat de gât şi a fost împodobit. A aflat mai târziu c-a avut atârnate pe el 10 PM-uri, 2 PSAL-uri o mitraliera grea precum si 2 AG7-uri. Tot mai târziu a aflat c-a alergat toate cele 100 de ture de teren câte primise ordin. Doar că pe la jumătate n-a mai rezistat, asta-şi aducea şi el aminte, şi şi-a scos masca de pe figură şi-a aruncat-o într-o poartă să ştie de unde s-o ia la final.

După asta, l-au iertat. Cu timpul aproape au uitat cu toţii. El a continuat să bage gardă şi-n timpul liber tocea cartea de economie şi pe cele de mate. Căpitanul îi devenise meditator la matematici şi-l susţinea pe cât putea. El i-a semnat biletul de voie când a plecat să-şi facă actele pentru dosarul de înscriere la facultate. Tot el i-a aranjat şi cu fişa medicală la policlinica armatei. Şi tot el , folosindu-se de uniformă l-a băgat în faţă la înscriere, şi-a rezolvat-o în juma de oră nu în 4 ore ca ceilalţi. Iar cererea pentru permisie pe perioada examenelor tot el i-a înaintat-o colonelului. Şi tot el a fost cel care l-a chemat în biroul aceluiaşi colonel. Iar apoi a plecat.
Rămaşi singuri aproape bătrânul colonel şi tânărul soldat n-au vorbit mult. De fapt, acel Ştii ce-ai făcut! rostit cu voce tare de colonel nu i-a oferit prea multe de negociat. A ascultat semi-discursul despre responsabilitate, angajament, calea în viaţă şi aproximativele scuze ale colonelului şi-a a înghiţit în sec. Îi venea să plângă oarecum de nervi, c-a avut încredere în acelaşi om care-i garantase ceva şi-acum îşi lua cuvântul înapoi, dar n-a făcut-o. Nu l-a privit în ochi cu toate că atunci la cele 100 de ture o făcuse. Aflase, tot după, că la fiecare tură pe care-o dăduse ridicase capul în direcţia colonelului de fiecare dată când trecea prin dreptul lui, la început ca să-l privească în ochii prin geamul aburit al măştii iar mai apoi, pe măsură ce puterile-i piereau, era mai mult o intenţie. Acum i-a evitat privirea cât a stat în biroul lui dar i-a strâns mâna la plecare şi-a bâiguit ceva la plecare.

Peste 3 săptămâni s-a liberat şi şi-a promis la ieşirea pe poarta unităţii, sa lase totul în urmă şi să uite, să uite tot ... Asta până a auzit de povestea Ciorogârla!

(va urma)

vineri, ianuarie 30, 2009

Mediafax si furtul armelor

Cum în ultima perioadă n-am prea avut chef de ştiri dar văzând că lumea vuieşte despre nişte arme furate dintr-un depozit militar, zic deci, să mă informez! Search pe google, ştiri gârlă, aleg Mediafax, sursă serioasă. Şi încep:

"Ministrul Apărării Mihai Stănişoară [...] a refuzat să precizeze numărul armelor furate, explicând că este un element probatoriu important pentru derularea anchetei. Argumentul său a fost că ancheta ar fi îngreunată dacă autorii furtului ar afla din presă numărul armelor sustrase" - de aici

Cum ar veni, hoţii sunt atât de proşti că trebuie să afle de la domnul ministru câte arme au furat!!! Nu-i ceva ciudat aici?

"Potrivit unui comunicat de joi al Parchetului instanţei supreme [...] lacătele depozitului unităţii din Ciorogârla au fost rupte". După care în comunicatul oficial citat mai jos "în timpul efectuării controlului magaziilor din incita unităţii, s-a constatat lipsa lacătelor de la uşile unui depozit, iar în interiorul acestuia au fost observate urme de sustragere de materiale" - de aici.

Adică pe lângă faptul că eu ştiu că un lacăt poate fi spart, tăiat, distrus orice numai nu rupt, în comunicat scria clar că lacătul, de fapt era sublim, dar lipsea cu desăvârşire!!! Hai că asta era simplă. Păcat!

"Gărzile sunt asigurate în trei schimburi, unul fiind în postul de pază (santinela), altul de veghe, pregătit să intervină în caz de urgenţă, iar ultimul la odihnă. Gărzile sunt de trei ore, durată care poate fi micşorată în cazul în care condiţiile meteo sunt nefavorabile.
În timpul gărzii, santinela nu are voie să părăsească postul şi trebuie să supravegheze şi să raporteze tot ce se întâmpla în aria sa. În posturi sunt instalate de obicei sisteme de alarmare, astfel încât santinela să poată anunţa rapid orice situaţie apărută.
Conform regulamentelor militare, cât este în post santinela poate primi ordine doar de la comandantul gărzii şi doar după recunoaşterea prin parolă. Orice altă persoană care încearcă să intre în zona santinelei este oprită şi reţinută (chiar dacă este vorba despre un alt superior), fiind chemat comandantul gărzii.
Santinelele au asupra lor arme cu muniţie de manevră şi pot face uz de acestea"- de aici.

Chiar ziceam, uite domnule că de data asta şi-au făcut bine temele. Când hopa la ultima propoziţie , citez din nou "arme cu muniţie de manevră". Să mori tu? Santinela pleacă în post întotdeauna cu muniţie de război în afara cazurilor de santinelă la interior/DS/bucătărie şi mai ales când este în post de pază la un depozit de armament. O ştiu ca unul care a cam mâncat vreo jumătate de an gardă pe pâine şi ştiu că aceste reguli nu se pot schimba după cum bate vântul. Nţţ, astea nu!. Şi mai este ceva în paragraful de mai sus. Mai bine spus, mai lipseşte ceva, cel puţin la fel de important ca tot ceea ce au spus ei acolo şi foarte important mai ales în contextul de faţă. Prima îndatorire a santinelei atunci când preia/predă postul este să verifice integritatea sigiliilor sau a celorlalte elemente de siguranţă din/de pe raza postului său şi pe care le are în consemn.

Şi aici mi s-a făcut lehamite de ziariştii de 2 lei de la Mediafax! Şi am trântit şi uşa când am părăsit siteu'! şi nici nu mă mai duc vreodată!

joi, ianuarie 29, 2009

De cate ori?

Am si eu o întrebare referitoare la bannerul de mai jos (care dă într-un survey despre ...bla bla bla):

Deja l-am completat şi la Arhi şi la Dono. Pentru că mi-au cerut-o şi-s băieţi buni!

Acum sunt eu obligat s-o fac peste tot pe unde-i afişat? Dacă nu, se cheamă că-s subiectiv şi am preferinţe? Nu de alta, dar nu are nici cea mai frumoasă formă nici cel mai inteligent fond. Şi-n plus a trebuit să mai dau şi drumul la tot felul de scripturi pân-am reuşit să-l găsesc!

Nici nu mai vorbesc de inepţia celui ce-a compus întrebarea de mai jos:

Aşa e gogule, cine nu-i acolo nu există!

LE: Am fost şi la Ahilosu! Doar m-a rugat frumos şi a şi mulţumit :)

Cum sa faci un sfert de milion pe zi

Nu este vorba de un sfert de milion de euro, nici de dolari, nici măcar de roni. Este despre 250.000 de vizitatori într-o zi.

O poveste frumoasă, ca şi imaginile care au generat-o (şi nici măcar nu-s ale lui!), despre meseria de blogger şi cum se face succesul!

Şi apropo Radu şi tu ai contribuit, nu?

Cantecele adolescentei mele

Sub tagul amintiri pe măsură ce-mi (re)vin în memorie, voi aduce pe-aici rămăşiţe ale muzicii cu care-am crescut odată. Astăzi voi debuta cu o peisă pe care am auzit-o într-una din nopţile trecute.Recunosc sincer că o uitasem.

Iron Maiden - Fear of the dark

I am the man who walks alone
And when I'm walking a dark road
At night or strolling through the park

When the light begins to change
I sometimes feel a little strange
A little anxious when it's dark

Via.

Era pe vremea când rockul era încă ceva rău. Şi te-ntâlneai cu el doar la miezul nopţii. Iar duminica adormeai târziu, târziu mult după Pittis Show. Era pe vremea când începea şi părul să ne crească şi aveam şi rockotecă. Şi trecema de la mult incercatele benzi ORWO la magicele casete TDK. De 90 de minute (ce minune)! Pe atunci s-au inventat gecile de blugi tatuate cu pixul şi bocanci ăia noduroşi de purtat vara.

Era pe vremea când aşteptai cu lunile să găseşti un album bun/nou, nu rareori la a 16 copie de nu mai auzeai aproape nimic din muzică. Era pe vremea când Iron Maiden nu făceau videoclipuri pentru muzica lor ci doar inventau solo-uri de chitară pentru viitorii Gutar Heroes.

Îşi mai aduce cineva aminte?

Vicky Cristina Barcelona in poze

Vă spuneam acum câteva zile despre Vicky Cristina Barcelona. Dacă încă nu l-aţi văzut iată câteva poze de pe platourile de filmare şi încă ceva în plus:

Şi pentru că-i vorba de nişte fete frumoase, bonus:

Scarlett Johansson

Penelope Cruz

Rebecca Hall

miercuri, ianuarie 28, 2009

Fear 2 Project origin - The Game

Tocmai am terminat demo-ul de la Fear 2, partea a 2-a de la marele succes de public FEAR. Pentru cei peste 2 GB pe care-i are versiunea demo nu sunt mai mult de 15-20 de minute de joc efectiv. Grafica nu mi s-a părut cu mult superioară precedentului, armele din ce-am apucat să văd sunt însă versiuni complet îmbunătăţite, fondul sonor merită cu prisosinţă un 10 fiind mândră moştenitoare a muncii excelente realizate în prima parte iar Alma este şi ea vie şi prezentă la tot pasul mai ales când nu te aştepţi.

Cerinţele de sistem pentru viitorul joc full vor fi:

CPU: Core 2 Duo 2.2GHz processor family/Athlon 64 X2 4400+ (required for MP host)
GPU: Fully DX9-compliant graphics card with 512MB (SM 3.0). NVidia 8600 GTS or ATI HD 2900 XT.
Memory: 1.5GB
HDD: 12GB
OS: Windows XP SP3/Vista SP1
DirectX: 9.0c
Sound: DX9.0c compliant
Optical drive: DVD (boxed only)

Iar câte ceva din ceea ce oferă jocul mai jos:

De urmărit, peste 9 luni în octombrie când va apărea versiune completă a jocului. Atenţie frica revine!

Ce-ar putea fi

Se dau câteva poze:

Se mai dă şi un indiciu: povarnă gen!

Ghici ciupercă ce-i!

PS1: cine ştie poate să lase un comment!
PS2: dacă nu ghiceşte nimeni o să revin cu răspunsul în câteva zile.

marți, ianuarie 27, 2009

Nu stiu

Încercam eu să zic ceva despre criză acum câteva zile. Între timp inevitabilul s-a produs şi am fost si eu lovit, din plin. Am început să ne pierdem din colegi, suntem doar nişte cifre pe o foaie de calcul, reprezentăm brusc doar cheltuieli.

Din februarie, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni, vom adopta şi noi săptămâna de lucru de 4 zile (sau ceva care să nu ducă la mai mult de 30-32 de ore pe săptămână). Măririle de salariu promise acum jumătate de an, decalate deja din toamnă acum se dovedesc a fi doar promisiuni care nu se pot onora datorită situaţiei globale, înţelegeţi nu? praf în ochi ba chiar datorită noi săptămâni de lucru ne-am procopsit cu o scădere de 20% a salariului. La care mai adăugăm şi cursa nebunească a euroiului către culmile nebănuite ale succeselor naţiunii şi aveţi o imagine exactă a stării mele de spirit actuale.

De aceea poate că voi lua o pauză cu blogul câteva zile ... sau poate mă hotărăsc să fac din asta o chestie mai serioasă. Am auzit că se pot câştiga bani din blog :)

luni, ianuarie 26, 2009

Suparata?

Ok, aduc eu celalat pahar :)

sâmbătă, ianuarie 24, 2009

Norc m-a prins

Am parcat maşina poate de 3 ori în altă parte decât în faţa blocului din cauză că n-am găsit loc când am ajuns acasă. Tocmai într-una din aceste dăţi Norc s-a găsit să facă poze :((

În rest, numai de bine despre Norc chiar dacă acurateţea mapărilor nu este de 100% iar unele străzi sunt puţin încurcate între ele, pentru un beta arată destul de bine!

Nice job anyway!

joi, ianuarie 22, 2009

Nominalizările la Oscar 2009

Nominalizările la Oscar au venit, iată-le, preferinţele mele îmi permit să le păstrez pentru mine:

Best Motion Picture of the Year

The Curious Case of Benjamin Button

Frost/Nixon

Milk

The Reader

Slumdog Millionaire

Best Performance by an Actor in a Leading Role

Richard Jenkins for The Visitor

Frank Langella for Frost/Nixon

Sean Penn for Milk

Brad Pitt for The Curious Case of Benjamin Button

Mickey Rourke for The Wrestler

Best Performance by an Actress in a Leading Role

Anne Hathaway for Rachel Getting Married

Angelina Jolie for Changeling

Melissa Leo for Frozen River

Meryl Streep for Doubt

Kate Winslet for The Reader

Best Performance by an Actor in a Supporting Role

Josh Brolin for Milk

Robert Downey Jr. for Tropic Thunder

Philip Seymour Hoffman for Doubt

Heath Ledger for The Dark Knight

Michael Shannon for Revolutionary Road

Best Performance by an Actress in a Supporting Role

Amy Adams for Doubt

Penélope Cruz for Vicky Cristina Barcelona

Viola Davis for Doubt

Taraji P. Henson for The Curious Case of Benjamin Button

Marisa Tomei for The Wrestler

Best Achievement in Directing

Danny Boyle for Slumdog Millionaire

Stephen Daldry for The Reader

David Fincher for The Curious Case of Benjamin Button

Ron Howard for Frost/Nixon

Gus Van Sant for Milk

Best Writing, Screenplay Written Directly for the Screen

Frozen River for Courtney Hunt

Happy-Go-Lucky for Mike Leigh

In Bruges for Martin McDonagh

Milk for Dustin Lance Black

WALL·E for Andrew Stanton, Pete Docter, Jim Reardon

Best Writing, Screenplay Based on Material Previously Produced or Published

The Curious Case of Benjamin Button

Doubt

Frost/Nixon

The Reader

Slumdog Millionaire

Best Achievement in Cinematography

Changeling

The Curious Case of Benjamin Button

The Dark Knight

The Reader

Slumdog Millionaire

Best Achievement in Editing

The Curious Case of Benjamin Button

The Dark Knight

Frost/Nixon

Milk

Slumdog Millionaire

Best Achievement in Art Direction

Changeling

The Curious Case of Benjamin Button

The Dark Knight

The Duchess

Revolutionary Road

Best Achievement in Costume Design

Australia

The Curious Case of Benjamin Button

The Duchess

Milk

Revolutionary Road

Best Achievement in Music Written for Motion Pictures, Original Score

The Curious Case of Benjamin Button

Defiance

Milk

Slumdog Millionaire

WALL·E

Best Achievement in Visual Effects

The Curious Case of Benjamin Button

The Dark Knight

Iron Man

Best Animated Feature Film of the Year

Bolt

Kung Fu Panda

WALL·E

Sursa.

Chirila faţă-n faţă cu blogul

De aici.

El cel puţin recunoaşte!

Adevarul, adevarat

Eu nu zic nimic, las poza să vorbească singură. Google ştie întotdeauna cel mai bine iar despre Google Adwords ştiţi că e targetat la maxim :)

Deci:

Cand ai prea mult timp liber

Vă mai amintiţi cu ce mă lăudam eu aici?

Acum îmi vine să-mi dau palme. De ce? Watch and learn!

Mai am o consolare. Any guess?

miercuri, ianuarie 21, 2009

History of the internet

Cum a luat naştere internetul acum 50 de ani (scopul şi durata adică):

Manager vs Engineer

A man is flying in a hot air balloon and realises he is lost. He reduces height and spots a man down below. He lowers the balloon further and shouts, “Excuse me, can you help me? I promised my friend I would meet him half an hour ago, but I don’t know where I am.”
The man below says, “Yes. You are in a hot air balloon, hovering approximately 30 feet above this field. You are between 40 and 42 degrees N. latitude, and between 58 and 60 degrees W. longitude.”
“You must be an engineer,” says the balloonist.
“I am” replies the man. “How did you know?”
“Well,” says the balloonist, “Everything you have told me is technically correct, but I have no idea what to make of your information, and the fact is I am still lost.”
The man below says, “You must be a manager”.
“I am,” replies the balloonist, “But how did you know?”

“Well,” says the man, “You don’t know where you are, or where you are going. You have made a promise, which you have no idea how to keep, and you expect me to solve your problem. The fact is you are in the exact same position you were in before we met, but now it is somehow my fault.”

So, so true ... :)))

marți, ianuarie 20, 2009

Ei 2 intr-o marti

From here to eternity!

Este oare acesta visul lor?

Legea de martea asta

Pentru că de 2 zile toată lumea-i cufurită din cauza noi legii ce tocmai a intrat in vigoare astăzi ia să vedem ce spune legea mai întâi:

Furnizorii de retele publice de comunicatii si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului au obligatia de a asigura, pe cheltuiala proprie, crearea si administrarea unei baze de date in format electronic, in vederea retinerii urmatoarelor categorii de date, in masura in care sunt generate sau prelucrate de acestia:
a) date necesare pentru urmarirea si identificarea sursei unei comunicari;
b) date necesare pentru identificarea destinatiei unei comunicari;
c) date necesare pentru a determina data, ora si durata comunicarii;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicatie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locatiei echipamentului de comunicatii mobile.
Datele se retin timp de 6 luni de la momentul efectuarii comunicarii.
Cheltuielile legate de crearea si administrarea bazei de date sunt deductibile fiscal.

Nu se spune nicăieri că SMS-ul către amantă cu: ne vedem la 9, în parcul din spatele blocului când duc gunoiul. am timp 10 minute va deveni public în ziarul de a 2/173 zi. Sau că dacă-l suni pe avocatul tău să-ţi pregătească actele pentru marele tun de a 2-a zi dimineaţa, acesta o să pice c-a intrat altcineva pe fir (oricum, pică dacă nu dai dreptu'!. Sau că pornachele pe care-l descărcai cu drag şi spor va fi mai întâi văzut de cei 2 ochi albaştri la care eşti arondat.

Eu înţeleg că oricum aceste date erau stocate de operatori (tel + net)(şi ştiu din sursă sigură că oricum erau) doar că acum toată afacerea a căpătat o nuanţă legală şi în plus domnii operatori pot să-şi justifice acum şi cheltuielile pe care le suportau pentru această activitate (şi nu le mai ascund prin diferite conturi întortocheate) motiv de bucurie pentru aceştia (o oarecare concesie făcută lor)

În plus domnii de la serviciile (oarecum) secrete vor avea de acum o treabă ceva mai uşoară în a naviga fără griji printre toate aceste date aranjate frumos (punem pariu că va exista un soft unic care să facă treaba asta - soft plătit cu bani grei de cine trebuie?).

Legea nu este bună, normal (trăim în România trebuie să ne dăm cu părerea despre orice, căci ne pricem la orice, nu-i aşa?). Sau poate nu este cea mai bună formă a legii care ar fi putut exista. oricum, nu facem decât ce-au mai făcut şi alţii înainte noastră, fix mânz după iapă ....

Intrebarea zilei

How important does a person have to be before they are considered assassinated instead of just murdered?

De aici.

Asta apropo de "înscăunarea" de astăzi.

Şi o întebare pentru pasionaţii de pariuri trăznite: există vreo casă de pariuri care să-mi ţină pariul că Mr. Obama nu-şi va termina mandatul în viaţă? Uite aşa am eu o presimţire ...

Şi apropo, facem încă un pariu?

N-o s-o facă!!!

luni, ianuarie 19, 2009

Super mega hot

Stăteam zilele trecute cu colegii şi în timp ce ne savuram mesa de prânz a venit vorba despre ruda mai mare şi mai forţoasă a unor chili mici cu care ne luptam noi. Şi-am aflat despre Naga Jalokia care este cel mai iute ardei din lume, aproape la fel de toxic ca şi celebrul spray cu piper al poliţiei americane. Cât de iute? Ceeel mai iute şi după cum ne arată domnul din filmuleţul de mai jos oricât de hot ţi-ar fi gusturile în domeniul culinar ar fi mai bine să te ţii departe de aşa ceva.

Dacă ţi s-a deschis pofta câteva exemple despre puterea regelui ardeilor.

PS: google ştie de unde să cumperi aşa ceva... don't ask me!

Tolba cu filme

Defiance - film inspirat din faptele reale ale fraţilor Bielski evrei din fosta Polonie - actuala Bielorusie - în timpul celui de-al doilea război mondial. Povestea emoţionantă a evreilor asupriţi de nazişti şi a felului în care aceştia au reuşit să-şi păstreze identitatea culturală/etnică în cele mai potrivnice momente ale istorie lor se înscrie, zic eu, în conspiraţia mondială care ne tot aduce aminte ororile prin care au trecut evreii în timpul celui de-al doilea război mondial. Frate de sânge cu Schindler's list şi cu alte câteva producţii de după dar şi dinainte, film apărut exact în perioadă ~~tulburărilor~~ războiului din Gaza (coincidenţă :D) precum şi cu un Daniel Craig de zile mari filmul merită însă a fi urmărit, fără prejudecăţi! notă bună din partea mea şi poate o eventuală surpriză la Oscar!

Slumdog millionaire -bazat pe varianta indiană a jocului Vrei să fii milionar pelicula îl are protagonist pe Jamal Malik, un tânăr care trecut prin şcoala vieţii este capabil să răspundă la toate cele 20 de întrebări ale concursului bazându-se doar pe experienţele anterioare trăite. Fără cântece sau dansuri lacrimogene, specifice filmului indian cu mizeria şi frumuseţile Indiei în prim plan, plin de paradoxuri filmul şochează dar şi înduioşează, spunând o poveste care poate ar putea fi adevărată în orice colţ al lumii. Merită văzut!

Vicky Cristina Barcelona - o blondă şi o brunetă americance de la mama lor în vacanţă la Barcelona dau peste un pictor, mare Don Juan (aici trebuie să protestez, de ce tocmai el !?!?), dar care are o fostă nevastă puţin nebună pe cap. Este vară, este Barcelona este şi cu vin aşa că dracuşorii îşi îşi bagă coada şi uite aşa mai întâi bruneta + pictor, apoi blonda + pictor, pictor + fosta nevasta, între timp bruneta + logodnicul ei, la un moment dat fosta + blonda, iar apoi blonda + pictor + fosta şi când să fie din nou brunta + pictor.... gata mă opresc. Filmul miroase a vară târzie, a catalunie infierbântată, pensule ude şi poeţi nebuni Rambla neostoită şi Gaudi cu barbă albă, vin nesănătos şi paella cu fructe de mare ... o nebunie. De văzut obligatoriu însoţit de cineva cel puţin drag. Şi să nu uit: un film de Woody Allen, dacă cumva nu mă credeaţi!

duminică, ianuarie 18, 2009

Incredibil, dar adevarat - The amazing racist

Eu am rămas profund şocat când am văzut asta (atenţie limbaj + atitudine şocante).

E plină lumea de idioţi! ss**s*fdsfss***sderzj**utt*ewnhj**io*p*dsw*edd**rr*ttt*eefgju*bnj**jj*iuu***** (scuze, dar n-am putut scrie toate înjurăturile care mi-au trecut prin minte)

PS: ştiu e veche, dar am regăsit-o şi a fost la fel ca prima dată!!

Stire senzationala

Marea vânătoare de la Balc s-a terminat.

Aşa şi? Unde-i notatea? De ce toate televiziunile şi-au început ştirile cu asta? Din nou Ţiriac şi-a adus câţiva prieteni/parteneri/obligaţii la o vânătoare de mistreţi&co pe terenul său!

E veche! Până şi ~~asociaţiile pro-animale~~ pupincurişti 2.0 au lăsat-o moale, de ce trebuie ca pe TV să fim încă invadaţi de aşa ceva? Aloooo

Câinii latră, ursul trece ....

Seria noua Lost

Începem cu cea motivaţional:

Continuam cu un promo:

La final, pentru cine nu s-a prins, începe un nou sezon Lost miercuri 21 ianuarie la o zi după ştiţi voi ce!. Serie cu numărul 5 revine după 9 luni de pauză cu speranţe renăscute pentru fani că vor apuca să dezlege ceva din misterele insulei.

O să mă uit? Cu siguranţă! Tentaţia este prea mare sper doar ca şi dezamăgirea să nu fie la fel.

vineri, ianuarie 16, 2009

Un nou impozit pe timp de criza

The only thing that the IRS has not yet taxed is the male penis. This is due to the fact that 40% of the time it is hanging around unemlpoyed, 30% of the time it is hard up, 20% of the time it is pissed off and 10% of the time it is in the hole. On top of that, it has two dependents and they are both nuts.

Effective January 1st, 2009 your penis will be taxed according to size. The brackets are as follows:
10″- 12″ Luxury Tax……….$30.00
8″- 10″ Pole Tax………….$25.00
5″- 8″ Privilege Tax………$15.00
4″- 5″ Nuisance Tax……….$3.00

Males exceeding 12″ must file under capital gains. Anyone under 4″ is eligible for a refund. PLEASE DO NOT ASK FOR AN EXTENSION!!!

Sincerely,
IRS

FAQ (under construction)
- Are there penalties for early withdrawals?
- What if one’s penis is self employed?
- Do multiple partners count as a corporation?
- Are condoms a deductible expense as work clothes?
- Is there an additional tax if you are not circumcised?

Genială, nu?

Oare sunt si eu blogger?

Costin ştie!

Eu ştiu doar că blogul a apărut din dorinţa unuia/unora de a împărtăşi cu ceilalţi, cunoscuţi sau necunoscuţi, emoţii, sentimente, stări, elucubraţii, deviaţii sau alte laturi ale personalităţii lor stând pe scaun în faţa monitorului. Abia pe urmă au apărut unii care au făcut/cerut bani pentru asta.

Pe mine unul puţin mă interesează dacă am dreptul de a fi strigat de fane (adoratoare, admiratoare, simpatizante frenetice) pe stradă bloghere... Eu sunt aici şi scriu sau pun poze or filmuleţe or else când vreau şi am timp şi am chef. Şi dacă de mâine nu o s-o mai fac n-o să mor de foame!

Punct!

joi, ianuarie 15, 2009

Băsescu, decalogul şi naţiunea

Administraţia prezidenţială prin vocea tunătoare a primului bărbat al ţării a făcut o listuţă cu ce anume ar trebui schimbat în mult iubita şi stimata noastră ţărişoară pentru ca, zice-se, să trăim mai bine. Mai jos, bolduite nu pentru SEO ce pentru a le delimita de comentariile mele, sunt pe scurt propunerile băsesciene:

1. Adoptarea unui regim semi-prezidenţial "coerent" - blah-blah! Mangleală pentru a face rost de mai multa putere. WRONG!

2. Definirea modalităţilor prin care se dizolvă Legislativul - aşa ceva ne-ar trebui. Frica este cel mai bun stimulent dacă vrei să dresezi pe cineva (om/animal). Poate, puţin mai greu de realizat într-o formă inteligentă şi corectă, dar o amendă ca asta le-ar fi trebuit celor 322. CORECT!

3. Un sistem unicameral - absolut de acord. Avem două grupuri care fac aceeaşi treabă. 400 de oameni nu gândesc mai bine ca 200, sau mai repede, sau mai coerent. Nu am reuşit (în 19 ani de democraţie) să-mi dau seama care-i diferenţa între un senator şi-un deputat şi care-i utilitatea fiecăruia. CORECT!

4. Eliminarea oricărui privilegiu al aleşilor care comit fapte penale - CORECT! (mai e ceva de comentat ?)

5. Limitarea severă a reglementării prin ordonanţe de urgenţă - unele dintre cele mai mari tunuri ştiute (câte or fi neştiute, brrr!) date de guvernele României de-a lungul anilor au fost facilitate de aceste ordonanţe de urgenţă. CORECT!

6. Un decupaj administrativ cu 9-12 judeţe ori regiuni şi o autonomie locala veritabilă - eu unul n-am mai auzit de asta până acum! Nu-mi permit să latru aiurea la lună :)

7. Recredibilizarea Curţii Constituţionale, singura care ar trebuie sa-l judece pe şeful statului - prima parte sună bine, pe când a doua he he, not! WRONG!

8. Introducerea referendumului obligatoriu (Parlamentul este obligat sa adopte o lege daca a fost votată de cetăţeni) - populism ieftin nu-i aşa, poporul să voteze legi în locul parlamentului. Dar mie îmi convine. CORECT!

9. Regândirea rolului si structurii CSM (garant al independentei justiţiei) - practic, poate peste 20 de ani. CORECT!

10. Definirea tuturor drepturilor accesibile tuturor - blah-blah re-loaded! De mare angajament, sună bine dar personal o consider o vrăjeală electorală. Anyway, CORECT!

Trag linie, socotesc, scor: 7-2-1. Sunt pro-Băsescu?

Mircea Badea, Zoso si restul lumii

Citeam mai demult la INconstantIN despre cum să-ţi promovezi blogul. Cu emiţător şi receptor, cu idei bune, teorie multă aplicabilă oarecum (citiţi acolo şi vedeţi exact cum stă treaba). Ceea ce n-a spus acolo CC este calea cea mai simplă prin care-ţi poţi promova blogul. Prin conţinutul. Şi ai de ales să urmezi calea lui Dono cu 1-2 articole zilnice de o calitate cu mult peste medie, the hard way. Sau poţi să vinzi ceea ce vrea publicul să cumpere: sex şi scandal. Cu sexul oferta este mai mult decât aglomerată şi/sau diversificată aşa că pentru a pătrunde îţi trebuie cunoştinţe solide în domeniu. Cât despre scandal, nimic mai simplu vedem zilnic cum nişte neica nimeni intră pe piaţă aruncând cu noroi într-un cineva cu nume(şi cu asta am încheiat cu introducerea şi intru în cuprins :D).

Pe Mircea Badea îl ştiu de pe vremea matinalului de la A1. De mai bine de 10 ani.O cariera în TV cu care nu-s mulţi cei care se pot lăuda. Cu bune şi rele, suişuri şi coborâşuri normale, logice, fireşti. Şpagatând sau cântând manele a oferit publicului ceea ce a dorit, delimitând însă clar caterinca şi miştourile cu ajutorul ironiei fine sau a satirei. Clar regimentat in categoria divertisment cu toate plusurile sau minusurile care reies din practicarea show-ului la români MB şi-a asumat riscurile şi are un rating fidel şi constant interesat de ceea ce face şi cum o face. La un moment dat MB a dat de bloguri şi a sesizat o nişa pe care a exploatat-o în stilul propriu: la mişto! Şi pentru că nu-i chiar prost degeaba a atacat acolo unde pagubele puteau fi maxime. În A-bloggeri şi-n principal pe Zoso.

Pe Zoso îl ştiu de mai bine de 3 ani. În principal din cauza blogului. Este cel mai bun blogger român pentru că a muncit şi munceşte în fiecare zi pentru asta. Este un brand clădit în online datorită calităţilor incontestabile ale autorului, informaţiilor, stilului propriu, "bunului simţ, logicii şi [... ] forţei". Zoso este un nume cunoscut de către oricine are pretenţia că are vreun fel de legături cu internetul românesc chiar dacă nu de toţi recunosc sau îl apreciază. Nu este uşă de biserică, are şi pr0n pe site, are probleme cu piscinele sau cu diverse personaje cu care intră în contact pe care nu se sfieşte să le f...ix în gură. Se foloseşte de notorietatea sa ca să-şi plătească poliţe personale sau defulări din vremea când dorea mai mult decât putea şi o face controlat şi perfect conştient de urmările pe care le-ar putea avea actele sale. Şi l-a durut destul de tare când MB la luat în bâză. Dar asta i-a adus şi beneficii aşa că nu se sfieşte să menţină relaţia în tensiune constantă.

Ce înseamnă pentru bloguri/bloggeri această iubire nemărturisită? Simplu: TRAFIC! Orice alăturare a numelor celor doi într-un context oarecare este indexată şi ajunge material de citit pentru toată lumea excitată sau nu de toată povestea. Bloggeri au o vacă grasă de muls, partizanii fiecăruia dintre cele două părţi se simte dator să muşte unul din celălalt, statisticile urcă nesăbuit, lumea pleacă de la TV către PC şi dă un search cu "blog" şi uite aşa bulgărele de zăpadă se rostogoleşte, se rostogoleşte ...

MB şi Zoso(nume generic pentru orice blogger aflat în aceeaşi situaţie), aşa cum funcţionează lumea în care trăim, cu cât se înjură mai cu spor cu atât câştigă mai mult. Fiecare este mulţumit cu traficul/ratingul generat de această poveste şi nu m-ar mira ca vreodată un paparazzi (bine intenţionat, de altfel) să-i surprindă bând prieteneşte o bere, două, zece şi aprinzând joviali un alt foc de paie în blogosfera românească.

miercuri, ianuarie 14, 2009

Gasiti diferentele

Fără nicio legătură între ele, am găsit aceste 2 poze pe un site şi vă invit să găsiţi micile diferenţe dintre protagoniştii celor 2 instantanee. Asemănările sunt mult prea izbitoare pentru a mai fi menţionate...

Another PC vs MAC movie

Să se revizuiască, primesc! ...

...dar să nu se schimbe nimica

Cineva (hint: din blogroll-ul meu :D) şi-a parolat blogul, se pare! Pân-aici nimic deosebit, dar de ce n-am şi eu parola :(((

Mea culpa: m-am trezit, poate, cam târziu dar totuşi chiar aşa?

Vinovatul/a este aşteptat/ă cu parola fuga-fuguţa pe adresa de mail cunoscută, pls!

marți, ianuarie 13, 2009

Black, round, Pirelli

Repet: Black, round, Pirelli... Genial!!!

Despot, acesta-i fratele tău!

Dupa ...

Nu, n-am plecat nicăieri!

Doar că duminică am avut botezul domnişoarei!

Şi n-am avut timp şi pentru blog ...

joi, ianuarie 08, 2009

Bloggeri de succes

Urmăresc cu Google Reader bloguri destul de variate din punct de vedere al conţinutului, oamenilor care le scriu sau informaţiilor pe care le primesc prin intermediul lor. Inevitabil îmi iau şi ţepe. Mă abonez la unele feed-uri datorită reputaţiei celui care scrie, a unui post de mare valoare citit la un moment dat, a unei prime impresii făcuta de prima vizită sau pur şi simplu din curiozitatea faţă de anumit domeniu/nişă întâlnită brusc.

Astăzi, m-am hotărât să văd dacă celebritatea pe care-o are blogul lui Mircea Badea se datorează a ceea ce este scris acolo sau a notorietăţii petrsonale a autorului. Şi straniu, tocmai azi MB şi-a şters blogul. Înainte să înţeleg şi eu ceva şi exact, cum zice un comentariu de pe site-ul lui, înainte să fac şi eu cunoştinţă cu fotomodela lui. Ciudat, nu?

Am de asemenea un blogger preferat. Este unul dintre cei mai cunoscuţi de pe piaţă, cu trafic mare şi vizitatori gârlă, cu notorietate, faimă şi recunoaştere inter...judeţeană. Îl urmăresc tocmai datorită acestor calităţi care mi-a dezvăluit o sursă (ne)sănătoasă de umor, de obicei involuntar, de cea mai bună calitate românească pur-sânge. Continui să mă minunez, zi de zi, de resursele incredibile etalate de către acest personaj şi de neostoita persevernţă de care dă dovadă.

Nu o să vă spun numele lui dar o să vă dau câteva indicii. Cine-l recunoaşte are dreptul/datoria/obligaţia să facă ce vrea cu numele lui.

Iată primul indiciu (în care ni se relevă sensibilitatea ascunsă a autorului):

Continuăm (2 într-unul aici - o nouă definiţie a spamului + reinventarea conceptului de blog):

Indiciul numărul 3 (citiţi cu atenţie - ignoraţi gramatica, eh! Nu, nu este textul unui copil de 8 ani dus în vacanţă de iarnă/vară în vizită la oraş şi pus apoi să povestească cum şi-a petrecut el vacanţa.)

Şi bomboana de pe colivă(de-a dreptul bestială, aproape un viral în domeniu):

Recunosc, toate imaginile sunt scoase din context şi poate şi-au pierdut sensul originar. Dar mie mi se par reprezentative pentru personajul de care povestesc repet blogger de succes. Şi zic, dacă acesta e succesul prefer obscuritatea în care învăluit acest blog. Măcar aici când bat câmpii ştiu că o fac (aproape) neobservat.

Şi uite aşa reader-ul meu a mai pierdut 2 feed-uri ... RIP!

Traim in Romania

şi asta ne ocupă tot timpul iar dacă totuşi mai avem ceva timp liber, facem prostii.

PS: Sper să fi avut totuşi un backup...

Update: punem pariu că o să avem un nou record de comentarii pentru acest post de pe blogul lui MB, punem?

Cetateni, sa facem tortul

Elvis 1935 - 1977 , ce nume simplu ...

Happy Birthday, Elvis, wherever you are!

Matematica pentru femei

Iată un exemplu:

Sursa.

Recapitulăm:

68 + 31 =100 - poate 1% sunt gay, fie!
58+36+4+1+0.5=100 - poate 0.5 au vârsta sub 13 ani. Omisiunea nu-i o justificare!
80+25=100 - Îmi pare rău, aici nu le găsesc nicio scuză!!!

Şi Costin credea că-i criza de vină. Neah!

miercuri, ianuarie 07, 2009

Tower bloxx

Un joculeţ pe care l-am exersat din greu pe telefon, pe drumul de la/spre serviciu. (nu conduceam eu, nu vă speriaţi!) Şi imaginaţi-vă prin gropile cotidiene ce dexteritate mi-am format. Acum jucându-l pe PC mi s-a părut floare la ureche...

Free Games

Sa testam

I took the 43 Things Personality Quiz and found out I'm a

Romantic Self-Knowing Extrovert

Interesant este comentariul care-mi arată unicitatea. O fi bine, o fi rău?

Plin de lehamite

În contextul a ceea ce încercam să spun şi mai devreme mi se face aşa o scârbă când aud formulări de genul Pentru că n-am avut bani să facem revelionul pe Valea Prahovei… am fost la Viena (nu dau link să nu se simtă vreunul prost că l-am uitat!)

Dar totuşi să te vaiţi că n-ai avut bani să te duci de Crăciun la Sinaia şi te-ai dus în Austria/Elveţia or else şi-n restul de week-end-uri din iarna asta să aglomerezi DN 1 parcă prea-i de cacao...

marți, ianuarie 06, 2009

Cum iti dai seama ca-i criza

Se tot vorbeşte peste tot, în toată lumea, de criză. Americanii şi-au pierdut averile, pensiile, locurile de muncă. Industria auto din Germania începe să dea rateuri şi oamenii încep să-şi piardă slujbele. Prin Ungaria, bugetarii au fost de acord să-şi micşoreze salariile. Peste tot e criză la cele mai înalte niveluri şi nimeni nu poate să spună când şi unde se va opri toată chestis asta.

Numai la noi, e bine. Bugetarii primesc lefuri mai mari, pensionarii asemenea. Criza la noi este ceva ce s-a manifestat în blocaje pe drumurile naţionale care duc către locurile de distracţie, în aglomeraţia de nedescris din cluburile de fiţe sau în vânzările record de televizoare ori mai ştiu eu ce de prin super/hyper/mega marketuri.

La noi se vorbeşte despre somaj. În agricultură, în construcţii sau în industria textilă. Adică, neinteresant. Agricultura oricum se făcea doar de câteva milioane de amărâţi care-şi sapă singuri cele 2 pogoane retrocedate în aşteptarea unei autostrăzi care să le taie calea. Construcţiile şi aşa ajunseseră la nişte preţuri exorbitante numai bună criza asta să le mai taie puţin nasul. Iar alternativă la industria textilă românească găsim întotdeauna la fraţii noştrii chinezi.

Că bine le zicea Băse:

PS: eu de fapt vroiam să spun cum un bun prieten de-al meu şi-a pierdut slujba în prag de sărbători. Într-un domeniu în care poate criza ar trebui să lovească mai deloc, pe un post în care nu mai ai decât câţiva deasupra şi cel mai important făcând lucruri pe care puţini, în ţară, ştiu/pot să le facă. Aşa-ţi dai seama că e criză!
Ceea ce NU vă dorim şi dumneavoastră!
PS2: poze primite pe mail!

luni, ianuarie 05, 2009

Pentru ca eu sunt destept

asta nu inseamnă că cititorii acestui blog nu sunt! Ba chiar parafrazând putem spune ca sunt chiar mai inteligenţi decât ai altora. Şi, de ce nu, chiar decât mine!!!

Eu doar vroiam să v-o dovedesc, aşa că zilele trecute în timp ce (re)vedeam un mare film mare m-a trăznit brusc o revelaţie. Ascultaţi cu atenţie:

Şi acum pentru că ştiu că ştiţi daţi cu votu' la întrebarea: pe coloana sonoră a cărui film şi-a câştigat celebritatea melodia de mai sus?

filmul ăla cu Charlie Chaplin
ba nu, ăla cu Sergiu Nicolaescu
desenele cu Tom şi Jerry?
Titanic, clar!
The Sting!

PS: don't use google, pls!

sâmbătă, ianuarie 03, 2009

13 zile in iad

Adică, criminal. Şi înspăimântător. Şi terifiant. Şi plin de sânge. Şi .. brr (he he, relax it's just a game!)

10 daily flash games at gamesforwork.com

Seriale noi

Disclaimer: Mi-am permis sa pun acest titlu deoarece voi vorbi despre câteva seriale aflate la primul sezon, deci oarecum noi.

În această prelungită vacanţă am profitat de multul timp liber pe care l-am avut la dispoziţie (cred că n-am mai avut o aşa vacanţă de mult, mult timp) şi-am făcut o cură intensivă de filme. Artistice şi seriale. Bun, să vorbim acum despre seriale.

My own worst enemy - când îi ai pe Cristian Slater dar şi pe bunăciunea (pentru cei mai bătrâni dintre noi) de Madchen Amick nu ai cum să nu fi interesat despre ce-i vorba. Povestea, simplă, spune că un super spion de la o super agenţie are o viaţă dublă în timpul liber fiind un obişnuit slujbaş cu o familie normală, tipic americanului de clasă mijlocie. Partea interesantă apare atunci când întrerupătorul care făcea switch-ul între cele 2 personalităţi în funcţie de neseităţi se strică brusc şi de aici apar o serie de problemuţe rezolvate până la urmă, nu-i aşa de către echipa acestuia. În sezonul 2 se aşteaptă ca întrerupătorul să fie reparat şi totul să revină la normal. Sau nu, depinde de audienţele de la prima serie. De urmărit pentru cei pasionaţi de spionaje, atentate, agenturi străine şi alte d-astea.

The Mentalist - Simon Baker din mai vechiul serial The Gurdian revine ca şi consultant mentalist pentru CBI, ajutând poliţa americană să rezolve o serie de cazuri încâlcite într-un timp record. şi fix în ultimele 5 minute ale episodului. Nu încercaţi să ghiciţi cine-i criminalul că n-o să ghiciţi, că doar d-aia e serial poliţist, nu? Cu ceva din Monk, cu farmecul personal al actorului principal posesor şi al unor oarecari puteri paranormale (deşi nu vrea să recunoască!), câteva scenarii interesante şi iată un serial poliţist capabil să trezească interesul pasionaţilor de gen. Trivia: Owain Yeoman este da, tipul din Generation kill (pe mine m-a obsedat că nu ştiam de unde să-l iau pe tipul ăsta, mă gâdeam c-o fi fiul lui Michael Madsen, la cum arată).

Sanctuary - normal un serial SF nu putea să lipsească din aria mea de interese. Avem un tinerel psiholog, neînţeles cu ceva probleme comportamentale încă din copilărie, dat afară de CIA şi refugiat la poliţia la care adăugăm o puştoaică blondă care bate tot ce mişcă şi are un pistol auriu super mişto amestecăm bine şi pe urmă o adăugăm şi pe mama puştoaicei care se ţine bine-bine pentru cei 157 de ani pe care-i are trecuţi în buletin, amestecăm bine şi la sfârşit băgăm în distribuţie nişte sirene, crocodili cu 2 picioare sau un Yeti (poate 2) şi iată reţeta acestui serial. Pentru iubitorii de paranormal, mistere neelicidabile cu ajutorul ştiinţei aşa cum o ştim, creaturi incredibile trăitoare printre noi a fost creat Sanctuarul. Un loc unde orice este posibil şi nimic nu este prea surprinzător când vine vorbă de lanţul evoluţiei umane şi nu numai.

Dacă v-am făcut curioşi eu recomand oricare din aceste seriale, nu-s prea multe episoade iar pentru un we liniştit sunt numai bune.

sâmbătă, ianuarie 31, 2009

vineri, ianuarie 30, 2009

joi, ianuarie 29, 2009

miercuri, ianuarie 28, 2009

marți, ianuarie 27, 2009

luni, ianuarie 26, 2009

sâmbătă, ianuarie 24, 2009

joi, ianuarie 22, 2009

Nominalizările la Oscar au venit, iată-le, preferinţele mele îmi permit să le păstrez pentru mine:

Best Motion Picture of the Year

Best Performance by an Actor in a Leading Role

Best Performance by an Actress in a Leading Role

Best Performance by an Actor in a Supporting Role

Best Performance by an Actress in a Supporting Role

Best Achievement in Directing

Best Writing, Screenplay Written Directly for the Screen

Best Writing, Screenplay Based on Material Previously Produced or Published

Best Achievement in Cinematography

Best Achievement in Editing

Best Achievement in Art Direction

Best Achievement in Costume Design

Best Achievement in Music Written for Motion Pictures, Original Score

Best Achievement in Visual Effects

Best Animated Feature Film of the Year

miercuri, ianuarie 21, 2009

marți, ianuarie 20, 2009

luni, ianuarie 19, 2009

duminică, ianuarie 18, 2009

vineri, ianuarie 16, 2009

joi, ianuarie 15, 2009

miercuri, ianuarie 14, 2009

marți, ianuarie 13, 2009

joi, ianuarie 08, 2009

miercuri, ianuarie 07, 2009

marți, ianuarie 06, 2009

luni, ianuarie 05, 2009

sâmbătă, ianuarie 03, 2009

Google me

Comentarii

Blogosfera

De citit

Blog Archive

Label Cloud

Abonați-vă la

Despre mine